Chase's house

Chase: ultima misiune nu se terminase prea frumos si ajunsesem acasa cu destule rani de bandajat iar cum soramea numai locuia cu mine trebuia sa ma descurc singur cu bandajele. Iau cutia de prim ajutor strambanduma la bandaje
- Bun, sunt doar eu cu voi, sa inceapa batalia spun incepand sa imi ingrijesc ranile apoi sa le bandajez

*Alerg si dau buzna intr-o casa oarecare.Ma uit prin camera-era un tip pe care probabil l-am speriat.*
-Unde sa ma ascund?*ma uit nedumerita pana cand vad un dulap destul de mare si spatios si ma ascund in el.*

¬ intru in aceeasi casa, putin nervoasa, cu un topor intr-o mana ¬
- Unde s-a ascuns? Pramatie afurisita! Zi-mi unde e ! ¬ indrept toporul spre Chase ¬

*Aud cand intra Senshi si raman ascunsa in dulap.*

ii prind toporul si i-l iau din mana
- In primul rand de ce o urmaresti, si lasa armele nu vreau sa imi distrugeti casa

- Da-mi inapoi toporul si o urmaresc pentru ca ma enerveaza. In plus e vina ei ca dintre toate, a ales casa ta. Bine ca tot eu primesc morala. ¬ spun nemultumita si ma intorc cu spatele ¬
- Totusi imi spui unde e?

- Daca ar vrea singura sa iese, dar sa fie clar nu va luati la bataie aici

- Bine astept sa isi arate singura fata, daca asta e dorinta ta. ¬ spun putin nervoasa si ma asez pe canapea ¬

- Mda.... imi spui si mie cum te cheama, si pe cea care se ascunde? Eu sunt Chase

- Refuz sa iti spun numele meu pana cand imi spui unde se ascunde.

- Scuze daca iti zic unde e o sa vrei sa o iei la bataie si nu va las sa faceti asta

- Justitiarul noptii? Aparatorul oamenilor sau ce esti tu? E treaba mea daca vreau sau nu sa o iau la bataie. In fond, de ce te amesteci? Sunt chestii personale.

- Pentru ca la mijloc e casa mea, si nu sunt justitiar sunt de partea cealalta a legi

- E casa ta. Atunci o astept in alta parte. Sa-i spui ca pentru binele ei sa nu se mai intoarca. ¬ ma ridic de pe canapea uitandu-ma inca o data in jur ¬

- Dar totusi ce aveti de va vreti raul? Si poti iesi si tu... stiu unde esti ascunsa si mai bine iesi de buna voie

- Nu, lasa. Ne vom mai intalni noi. Si cum am mai spus nu e treaba ta. Chestii personale. ¬ ies hotarata din casa ¬

o prind de mana si o intorc spre mine cu foarte mare usurinta
- Totusi cred ca am dreptul sa stiu de ce a-ti dat buzna peste mine in casa

- M-a enervat. Am vrut sa lupt cinstit cu ea dar a inceput sa fuga de mine, fricoasa. Asa ca am urmarit-o si a intrat in casa ta. Care e partea mea de vina aici?

- Hm... iti place urmarirea sau ce

- Nu crezi ca asta devine putin prea personal? Nu-mi place urmarirea, doar nu sunt un asasin dement. Vroiam doar sa o sperii putin. Practic e doar o joaca...

- Cam dura joaca asta, cum o numiti, prinsa pe lovituri ?

- Nu... toporul era... din intamplare. Tocmai faceam niste mancare... Vroiam doar sa o prind si sa o aduc inapoi acasa. Faceam felul ei preferat... Cred. ¬ adaug fiind putin nesigura pe toate inventiile pe care le spuneam ¬

- Mda..si eu sunt si sot si tata ... nuprea cred asta

- Treaba ta daca crezi sau nu. Si totusi pari prea tanar sa fii tata dar felicitari. ¬ incerc sa vorbesc pe un ton dragut ¬

- Mda.... daca as fi iubit vreodata poate as fi fost si tata dar nu sunt, burlac singur