Plimbare nocturna langa lac

Dupa ce ma obosise Kakashi detot cu antrenamentele lui,ies sa ma plimb alene pe langa lac.
- Doamne, cat de liniste poate fii aici cand nu e sunt cei doi prin preajma. imi amintesc de certurile cu Naruto si Sasuke de cand era mici.
Ma asez langa lac, cu picioarele in apa si ma intind pe spate.
- Aoleu, si maine iar Kakashi de dimineata pana seara? Inebunesc in ritmul asta!

Ajung la lac cu Kiri si ma asez pe iarba.

- Auuu! Azur! Mana mea nu e masa ta!

Ma las pe spate si privesc cerul.

- Da-te jos! Tu de unde Dumnezeu ai aparut? Da-te jos! ma cert cu animalul din bratele mele.
OOC: e pisica sau ce e?

OOC: - Veverita.
BIC: Continui sa privesc cerul si semnul de pe gat se modifica si incepe sa ma arda.
- AUUUUUUUU* strig si sar in apa*

Abia atunci observa ca mai e cineva aici.
- Hey, esti bine?

Ma ridic incet la suprafata.
- Da, sunt bine
in gand:"Asa cred"
Incepe sa ma manance gatu si ma scarpin. La un moment dat imi apare o pereche de branhii.
in gand:" Nu iar.."
Sar inapoi in apa sa pot respira apoi sar inapoi pe mal si inchid ochii. Branhiile incep sa dispara dar reapar dupa 2 secunde si sar din nou in apa.

- Pot sa te ajut eu? sar dupa ea. puteam respira fara probleme sub apa, asa ca m-am gandit s-o ajut.

- Nu cred ca e nevoie. Ma descurc si singura. * zambesc*
Inchid din nou ochii si ma concentrez. Am reusit sa opresc transformarea dar odata ce mi-au disparut branhiile nu am mai avut aer si am inceput sa merg spre fundul marii.

- Esti sigura ca nu ai nevoie de ajutor cu chestiile alea de pa gat? as putea sa le fac sa nu te mai ia prin surprindere cand ies.

Continui sa plutesc spre fundul marii si sunt inconjurata de un vant care ma duce spre mal.

- Se pare ca nu! sar afara din apa si stau cuminte pe mal, ca sa ma usuc.

Vantul ma readuce pe mal si se invarte injurul meu pana ma trezesc.
- Umm, ce s-a intamplat? * imi pun o mana pe cap si privesc in sus*

- Nimic important.

Continui sa-mi tin o mana pe cap.
- Auch. Ma doare..

- Ce e cu branhiile? Par sa te afacteze.

- Ehh, poveste lunga.. Nu e atat de grav precum pare.

- Mie mi s-a parut ca te deranjeaza.

- Pai, e prima data cand mi-au aparut. Pana acum m-am mai transformat si intr-o veverita alba. In fine, poveste lunga..si ciudata.

- Mda, nu te contrazic. Apopo, eu sunt Tyma, tu esti?

- Aya. Incantata de cunostiinta. * zambesc*

- Asemenea. Vrei sa inotam putin?

- Da. * ii zambesc*

sar in apa si o astept sa vina dupa mine.