" Se crede mare si tare, ce sa-ti zic. Am incercat sa vorbesc cu calm, dar imi baga in priza nervi! Si, frate, inteleg, te crezimai puternic, da nu te mai da mare, ca pare chiar penibil! " protestam eu in gand, alaturi de Katsumi: " Hey, am incercat dimineata sa-ti fiu de ajutor, dar tu mi-ai spus sa ma opresc"
Eu: " Aaa, acum si tu faci pe desteptul! "
N-am observat ca Kurenai- sensei era in fata mea deja:
- Buna-dimineata Yuzuki! Eu sunt Kurenai Yuhi si-ti voi fi sensei, ma saluta aceasta.
- Buna dimineata, zambesc eu si o insotesc in padure alaturi de viitori mei coechipieri.