In padure.

Ajung in padure si privesc in jur asigurandu-ma ca nu e nimeni.
in gand: "gata. Acum ca nu e nimeni, pot incerca sa preiau controlul asupra transformarii".
Imi las evantaiul sub umbra unui copac si ma asez in fund. Inchid ochii si incerc sa ma concentrez. La un moment dat,semnul de pe gat se modifica si incep sa ma transform.
in gand:" Da, e bine. Concentreaza-te sa finalizezi transformarea."
Continui sa stau nemiscata pentru a se putea finaliza transformarea. Dupa cateva minute, transformarea a devenit completa si m-am transformat intr-un urs. Dupa 2 minute apare Kiri.
K:- Deci, pana la urma ai reusit sa controlezi transformarea. Felicitari!
- Mersi. * zambesc* Acum banuiesc ca va trebui sa ma antrenez, nu?
K:- Hmm, cam da. Trebuie sa-ti verific viteza si forta.
- Umm, si cum vei face asta?
K:- Pai, am facut cateva semne pe diferiti copaci. Scopul tau este sa gasesti copacii si sa-i dobori in cat mai putin timp.
- Hmm, am inteles.
K:- In acest antrenament, va trebui sa iti folosesti simturile. In unii copaci am pus cateva veverite sa scoata cate un sunet, in alti copaci am pus diferite plante aromate si pe altii am facut semne. Iti vei putea dezvolta simtul auzului, al mirosului si al vazului. Ai 12 ore la dispozitie sa distrugi toti cei 30 de copaci. Iti urez bafta.
- Mersi. * zambesc si o privesc in timp ce se departeaza*
Imi iau evantaiul si privesc in jur. Inchid ochii si incerc sa aud semnalul veveritelor. Reusesc sa aud ceva, dar este prea incet asa ca incep sa ma departez. Indrumata de sunete, ajung la prima tinta. Imi scot evantaiul si creez un vartej in jurul copacului dar nu reuseste decat sa-i faca o mica zgarietura.
- Deci, va trebui sa folosesc forta bruta pana la urma..
Incep sa urlu ca un urs si fug spre copac. Apoi imi infig ghearele in el pana se rupe scoarta. Apoi, dupa ce il distrug, ma departez si merg dupa urmatorul. Dupa 4 ore, reusesc sa distrug 10 copaci dintre ei.
- Nu am timp de pierdut. Mai sunt inca 8 ore si 20 de copaci..
Inchid incet ochii si incerc sa adulmec mirosul urmatoarelor tinte. Simt la cativa m distanta, o mireasma puternica necunoscuta si ma indrept spre directia aceea. Dupa 10 minute de mers, ajung la urmatoarele tinte. Le dobor in 5 ore si ma indrept cu o viteza foarte mare spre ultimele tinte.
- Vad ca mi-a luat ceva timp si de data asta. Va trebui sa ma grabesc si sa ajung inainte de scurgerea timpului ca sa ma pot intoarce la locul unde trebuie sa ma intalnesc din nou cu Kiri.
incep sa o iau la goana prin padure si dupa o jumatate de ora gasesc ultimele tinte. Ma grabesc sa le dobor si reusesc in 1 ora.
in gand:" Huh, se pare ca am reusit pana la urma. Mai am doar 1 ora sa ma intorc la Kiri, deci trebuie sa fiu si mai rapida."
Fug cat pot de repede si ajung inapoi in aproape 1 ora. Atunci vad un necunoscut incercand sa-mi omoare prietena. Ma transform inapoi in om si ma ascund dupa copacul de alaturi.
N:- ZI, UNDE ESTE AYA? STIU CA ESTE IN VIATA.
K:- Si de ce ar trebui sa-ti zic? Sa o ucizi? Nici nu ma gandesc.
Necunoscutul se enerveaza si mai tare si o strange pe Kiri. In tot acest timp eu stateam si ascultam discutia.
N:- Te mai intreb inca o data. UNDE ESTE AYA?
Nemaiputand sa stau si sa privesc ies din copac si ma apropiu de ei.
- MA VREI? Vino si ia-ma, dar LASA-MI PRIETENII IN PACE!! * il privesc cu o fata nervoasa*
- Mai, mai. Uite pe cine avem noi aici. Sa fie cumva monstrul de Aya? * ma priveste razand*
- Deci, ne reintalnim din nou, "tata". Nu ma asteptam sa te gasesc aici.
- Da? Eu nu ma asteptam sa te gasesc in viata. Speram sa fii moarta.
- Uite ca is vie si nevatamata. * ranjesc*
- Nu pentru mult timp. * rade si dispare*
Ma uit in jur si nu vad nimic. Imi scot evantaiul si privesc peste tot in jurul meu, asteptand sa ma atace. Dintr-o data, apar mai multe kunaie in jurul meu. Reusesc sa ma feresc de toate cu exceptia unuia care ma nimereste in piept. Cad la pamant si imi pierd cunostiinta.
in gand:" Daca ma prefac ca sunt moarta, cu siguranta va pleca de aici."
Necunoscutul se apropie de mine si ma priveste.
N:- In sfarsit am reusit! Ti-am zis ca nu vei mai fii vie pentru mult timp. Mereu ai fost slaba, si asa vei fi mereu. * rade malefic si dispare*
Dupa ce am fost sigura ca a plecat, m-am miscat foarte incet pana la umbra unui copac si am ramas acolo privind la balta de sange din jurul meu si asteptand sa mi se vindece rana din piept.